Dinamizarea procesului de predare cu ajutorul TIC

            Tehnologiile informaţiei şi comunicaţiilor nu sunt menite să ia locul profesorului, ci să-l ajute 

pe acesta în noul său rol. Problema e cum poate să facă acest lucru. În cele ce urmează vom oferi trei 

exemple prin care un profesor poate dinamiza procesul de predare-învăţare.

EXEMPLUL 1 

         Profesorul de istorie trebuie să predea la clasa a V-a lecţia despre moştenirea culturală a Orientul antic, iar conform programei trebuie să-i familiarizeze pe elevi cu concepte precum cultură, scriere,  papirus,  arhitectură,  piramidă,  templu,  sculptură. În stilul tradiţional, profesorul venea la clasă şi le expunea elevilor “povestea” piramidelor, iar aceştia ar fi scris după dictare ori după ceea ce profesorul ar fi scris la tablă. Integrând  în procesul de predare-învăţare, toată lecţia se schimbă, devenind mai atractivă atât pentru elevi cât şi pentru profesor. 

         În noua variantă, profesorul va lucra cu elevii mult mai aproape fiindcă după o scurtă prezentare a ceea ce urmează să înveţe în lecţia respectivă, acesta îi va coopta la fiecare pas în a explora lumea Egiptului antic prin intermediul instrumentelor  şi nu doar că le va capta atenţia, ci îi va ajuta ca învăţarea elementelor să se facă chiar în clasă.Aşadar, profesorul de istorie şi-a stabilit următoarele activităţi pentru cele 45 de minute pe care le are la dispoziţie pentru lecţie:

 În primul  rând, folosindu-se de o prezentare realizată într-un program de genul OpenOffice Impress sau Microsoft PowerPoint, el va expune pe parcursul orei elementele pe care elevii trebuie să le înţeleagă şi să le reţină din lecţie. Prezentarea respectivă conţine imagini, hărţi şi desene pe care profesorul le comentează.Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale Componenta proiect: „Extinderea accesului la tehnologiile ITC şi îmbunătăţirea cunoştinţelor de utilizare a calculatorului” Program de formare continuă: „Utilizarea calculatorului personal: aplicarea TIC în şcoală şi afaceri”Suport de curs pentru Modulul: „Aplicarea  în şcoală”

La anumite momente, profesorul foloseşte scurte filmuleţe sau serii de imagini pentru a-i introduce şi mai mult pe elevi în elementele care compun lecţia. De exemplu, atunci când ajunge să le explice elevilor despre papirus şi hieroglife, profesorul accesează un film de pe Internet în care este explicat procesul de fabricaţie al papirusului.

La fel procedează şi în cazul piramidelor, de data aceasta explicându-le elevilor cum au ridicat faraonii imensele morminte.Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţional Proiectul Economia bazată pe CunoaştereComponenta proiect: „Extinderea accesului la tehnologiile ITC şi îmbunătăţirea cunoştinţelor de utilizare a calculatorului”

Pentru a-i introduce şi mai mult în istoria piramidelor, profesorul le cere elevilor să acceseze Google Earth (care fusese deschis în prealabil pe calculatorul din clasă) şi să navigheze în jurul piramidelor care se pot vedea şi tridimensional.

La fel procedează şi cu celelalte concepte pe care elevii trebuie să şi le însuşească în urma lecţiei.

 Pentru a nu-i lăsa doar cu aceste informaţii primite în clasă, profesorul le cere elevilor să pregătească pentru fiecare concept cheie o scurtă descriere. Pentru această temă, profesorul le indică să folosească versiunea românească a Wikipedia şi alte câteva site-uri tematice.Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale Proiectul Economia bazată pe Cunoaştere Componenta proiect: „Extinderea accesului la tehnologiile ITC şi îmbunătăţirea cunoştinţelor de utilizare a calculatorului” Program de formare continuă: „Utilizarea calculatorului personal: aplicarea  în şcoală şi afaceri”

Elevii trebuie să fie angrenaţi în pregătirea lecţiilor la clasă prin jocuri, prin activităţi de culegere de informaţii de pe Internet sau din alte surse (TV, ziare şi reviste, enciclopedii  etc.). Toate acestea contribuie la cunoaştere, nu doar manualele şi publicaţiile de specialitate.

EXEMPLUL 2

          Profesoara de limba franceză de la clasa a V-a trebuie să le predea elevilor lecţia despre substantiv în limba respectivă. În modelul educaţional clasic, ea s-ar fi folosit de tablă pentru a scrie câteva substantive şi pentru a explica diferenţa dintre un substantiv la singular şi unul la plural. Poate că, pentru a introduce cât mai multe elemente de vocabular, ea s-ar fi folosit de câteva pagini fotocopiate din anumite cărţi de învăţat limba franceză în care imaginilor unor obiecte le sunt asociate substantivele corespondente în franceză. Iar apoi ar fi exersat cu elevii, în cor, pronunţia fiecărui substantiv. De asemenea, ea ar fi putut apela şi la un casetofon care să redea pronunţia unui nativ. Dar totul s-ar opri aici, iar elevii ar pleca plictisiţi şi fără să fi învăţat ceva la lecţia de franceză.

         Noul model de predare-învăţare se axează mult mai mult pe cum învaţă o persoană o limbă străină. Predarea unei limbi străine nu poate să se desfăşoare la fel cu predarea matematicii, de exemplu. Ca atare, profesoara îşi regândeşte strategia de predare folosindu-se mai mult de tehnologiile informaţiei şi comunicaţiilor. Ea face acest lucru după cum urmează:

În primul rând, în loc de a folosi tabla şi creta, profesoara de franceză va apela şi ea la o prezentare cu ajutorul calculatorului şi unui video-proiector. În felul acesta, ea nu se va preocupa cu scrisul la tablă, ci cu explicarea pas cu pas a lucrurilor noi pe care elevul trebuie să le înţeleagă şi să le reţină.

De îndată ce a terminat de prezentat partea teoretică, care nu a durat mai mult de 15 minute, profesoara s-a concentrat pe lucrul elevilor direct cu substantivele limbii franceze. Iar pentru asta ea se foloseşte de resurse găsite pe Internet: texte în franceză fie de pe site-urile unor reviste pentru tineri din Franţa, fie de pe site-urile ziarelor franceze, fie de pe site-urile pentru învăţarea limbii franceze .

După ce elevii au exersat circa 10 minute în felul acesta, profesoara apelează din nou la Internet pentru a îi obişnui pe elevi cu limba franceză vorbită şi nu doar scrisă. Pentru asta fiecare elev va accesa pe calculatorul din faţa sa o pagină web unde există un fişier audio şi textul corespunzător. Elevii au căştile pe urechi şi pot să asculte în linişte accentul nativului şi să meargă cu cursorul pe anumite cuvinte pentru a testa dacă au identificat corect substantivele din textul lecturat.Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale                          Proiectul Economia bazată pe CunoaştereComponenta proiect: „Extinderea accesului la tehnologiile  şi îmbunătăţirea cunoştinţelor de utilizare a calculatorului” Program de formare continuă: „Utilizarea calculatorului personal: aplicarea  în şcoală şi afaceri”

 Mergând mai departe, profesoara de franceză accesează un alt site unde elevii pot urmări un scurt desen animat în care personajului central i se explică părţile corpului şi cum circulă sângele. Astfel, elevii nu doar îşi întăresc în memorie cuvintele nou învăţate şi simt limba franceză, ci ei învaţă câteva lucruri şi despre propriul lor corp, şi anume din ce este format sângele şi cum circulă el prin organism.

La final, profesoara revine la prezentarea ei şi verifică în circa 10 minute dacă elevii au reţinut cuvintele noi şi cum se formează singularul şi pluralul substantivelor în limba Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale                          Proiectul Economia bazată pe Cunoaştere

Componenta proiect: „Extinderea accesului la tehnologiile  şi îmbunătăţirea cunoştinţelor de utilizare a calculatorului”

Program de formare continuă: „Utilizarea calculatorului personal: aplicarea  în şcoală şi afaceri”franceză. De data aceasta, ea va avea surpriza plăcută să vadă că elevii au reţinut mai mult decât dacă aceştia ar fi citit de pe tablă un şir de cuvinte.

EXEMPLUL 3

            La ora de chimie, profesorul nu are la dispoziţie un laborator în care să le arate direct anumite reacţii chimice. Ca atare, până acum el s-a rezumat la a preda chimia doar cu ajutorul tablei. Ca urmare, elevii erau obligaţi să citească acasă ceea ce şi-au notat pe caiete în timpul orei şi să încerce singuri să înţeleagă procesele chimice după acele notiţe. Evident, majoritatea elevilor nu reţineau nimic din clasă, tot procesul de învăţare producându-se exclusiv acasă. Din acest motiv, şi rezultatele elevilor erau mai slabe decât cele ale unor  elevi care mergeau în laboratorul de chimie şi vedeau “pe viu” reacţia dintre o bază şi un acid. Profesorul a decis că este nevoie de o schimbare şi a trecut toate lecţiile sale pe un blog personal. Unele lecţii le-a făcut sub formă de prezentări, pe altele le-a transformat în fişiere PDF. În felul acesta, elevii nu mai sunt nevoiţi să se concentreze pe luarea de notiţe ci pe ceea ce le explică profesorul.

Procedând astfel, profesorul de chimie a câştigat timp pentru implicarea elevilor în desfăşurarea lecţiilor. Pentru asta el schimbă modul de organizare, dându-le sarcina elevilor să lectureze şi să înţeleagă materialul pentru lecţie înainte ca aceasta să se desfăşoare. Iar la oră, profesorul se axează pe aprofundarea anumitor aspecte, pe explicarea neînţelegerilor, pe ilustrarea proceselor chimice.Pentru a ilustra reacţiile dintre anumite baze şi anumiţi acizi, profesorul de chimie se foloseşte de câteva filme scurte de pe Internet:

După ce deja au cunoştinţele de bază despre reacţia dintre oxizi şi acizi din notele profesorului, fiecare elev va avea ocazia să-şi testeze acele cunoştinţe cu ajutorul unor exerciţii pregătite în prealabil de profesor. Exerciţiile nu le vor mai părea străine, ci vor şti că unele reacţii sunt efervescente, chiar cu degajarea unor vapori toxici ori cu producerea unei lumini puternice.

Utilizarea  în predare nu exclude testarea elevilor prin lucrări scrise, exerciţii la tablă  etc. Tehnologiile informaţiei şi comunicaţiei facilitează procesul de învăţare, dar nu suplineşte învăţarea şi testarea. Folosind un blog şi nu o pagină simplă de web, profesorul poate primi comentarii şi întrebări de la elevii săi chiar prin intermediului blogului, la lecţia respectivă. Iar profesorul le poate răspunde tot sub forma unui comentariu la acea lecţiei. Această comunicare vine să suplinească prezenţa profesorului la oră şi a notelor de curs postate de către acesta pe blog, în afara orelor de curs obişnuite. În felul acesta se realizează o învăţare asincronă, cu alte cuvinte care nu depinde de răspunsurile imediate din partea profesorului, aşa cum se întâmplă în cadrul unei ore de curs.
materialelor de curs şi lecţiilor în format electronic este acela că elevul poate avea acces la ele nu doar în timpul orei, când profesorul explică, ci şi după, pentru a relua anumite aspecte. În felul acesta, predarea se prelungeşte şi în afara orele de curs. Din acest motiv, profesorul poate alege să insereze în material diverse sarcini pentru a fi îndeplinite de elevi acasă.