Practica şcolii impune astăzi anumite procedee logice de analiză, construcţie şi reconstrucţie a actului managerial, pe fonul unei strategii prioritar formative, interpretative de colaborare şi de creativitate, care în prezent nu poate fi concepută fără utilizarea TIC atît pentru a eficientiza actul managerial în întregime cît şi pentru a oferi un nivel calitativ înalt procesului educaţional.
În cadrul Liceului Teoretic „Calineşti” aceste deziderate s-au canalizat în mai multe direcţii şi nivele:
Formarea comunităţii informaţionale a instituţiei de învăţămînt, care presupune următorii piloni: formarea continuă a cadrelor didactice.
Se poate afirma că problematica formării (perfecţionării) profesorilor, indiferent de contextul naţional sau de concepţia dominată la momentul dat este vorba de cinci sau şase teme ce redau problemele fundamentale ale formării pentru profesiunea didactică:
1. necesitatea unei redefiniri a obiectivelor formării;
2. necesitatea de a articula formarea iniţială cu ce a continuă;
3. aceea de a echilibra formarea iniţială cu cea continuă;
4. iniţierea în noile tehnologii şi metodologii (predare, învăţare şi mai ales în domeniul evaluării);
5. strîngerea legăturilor dintre teorie şi practică (în particular printr-un sistem de alternanţă)(după G. Ferry), creare reţele informaţionale interne ( clasa de calculatoare (informatica) – clasa pentru desfăşurarea lecţiilor asistate de calculator la alte discipline şcolare – cancelaria profesorilor (loc pentru pregătirea orelor de către profesori ) – cabinetul mutimedia (dotat cu ecran şi proiector) – birourile mangerilor şcolari (director – director adjunct), accesul liber al cadrelor didactice şi elevilor la serviciul INTERNET (bandă largă), managementul eficient al resurselor umane şi informaţionale.
Formarea comunităţii informaţionale la nivel de localitate
.
Din aprilie 2005, sub egida Fundaţie SOROS Moldova, cu forţele profesorilor şi elevilor de la liceu şi cu suportul primărie or. Călăraşi activează Centrul Comunitar de Instruire şi Acces la Informaţie Călăraşi care şi-a trasat următoarele scopuri:
Scopul I: Amenajarea Centrului Comunitar de Acces la Informaţie şi Instruire în care elevii, profesorii, primarii şi comunitatea vor găsi informaţie în problematica de interes.
Scopul II: Formarea capacităţilor de utilizare a INTERNET – ului ca o valoroasă sursă informaţională.
Scopul III: Extinderea ariei de utilizare a centrului de resurse pentru satele şi organizaţiile adiacente.
În cadrul centrului au fost desfăşurate 34 de trainiguri şi seminare inclusiv cu suportulProgramului IREX – CPP, Fundaţiei SOROS Moldova, APL, etc.
Participarea la programe internaţionale în baza e-comunicării
Pe parcursul anului de studii 2004 -2005 Liceul Teoretic „M. Sadoveanu” din or. Călăraşi a participat la implementarea proiectului Comenius în Republica Moldova cu titlu de experiment şi pionierat. Proiectul s-a desfăşurat sub egida Ministerului Educaţiei şi Tineretului al Republicii Moldova şi al Pactului de Stabilitate în Europa de Sud şi Sud – Est.
Denumirea proiectului: Pacea, personalităţi, evenimente, imagini
Parteneri:
1. Istituto Comprnsivo Castelfidardo (Italy) – şcoala coordonator;
2. Istituto Statale d’Arte (Italy) – şcoală partener;
3. Regionale Realschule Gelbensande (Germania) – şcoală partener;
4. Szkola Podstawowa nr.13, Czestochowa (Polonia) – şcoală partener;
5. Liceul Teoretic „Mihail Sadoveanu”, Călăraşi, (Republica Moldova) – partener asociat.
Cele prezentate demonstrează caracteristicile unei dezvoltări eficiente a cooperării subiecţilor educaţionali (manageri, profesori, elevi, părinţi) implicaţi în modernizarea actului educaţional cu aplicare TIC prin:
- definirea unor obiective precise, măsurabile, testabile comportamental la nivel (cognitiv, aptitudinal, afectiv);
- utilizarea unui arsenal de metode şi tehnici participative de autodezvolatre
- punerea accentul pe autotestare şi autoevaluare;
- menţinerea proximaţiei cu sfera concretului aplicativ şi specificul profesional.
În cele ce urmează vor fi prezentate opiniile unor cadre didactice vizavi de didactica disciplinelor şcolare concrete şi utilizarea TIC:
Matematica, prof. Cotelea Alexei, grad didactic unu:
Utilizarea TIC în procesul educaţional este un imperativ al timpului, în contextul dezvoltării vertiginoase a tehnologiilor informaţionale. A intrat deja in obişnuinţa zilnica utilizarea calculatorului, pentru comunicare, informare, instruire.
Cred că instruirea asistată de calculator la lecţiile de matematică are următoarele avantaje:
- contribuie la eficienţa instruirii, este un rezultat al introducerii treptate a informatizării în învăţămînt;
- permite diversificarea strategiei didactice, facilitînd accesul elevului la informaţii mai ample, mai logic organizate, structurate variat, prezentate in modalitaţi diferite de vizualizare;
- pune accentul pe participarea elevilor, îi dă elevului un rol activ in procesul de invăţare;
- elevii lucrează în ritmul propriu;
- invpţarea este individualizata, nu standardizata;
- stimulează interesul faţă de nou;
- stimulează dezvoltarea imaginaţiei;
- pe ecran pot fi simulate unele procese, situaţii care cu ajutorul resurselor tradiţionale este dificil (sau chiar imposibil) să le obţii;
- permite aprecierea obiectivă a rezultatelor şi progreselor obţinute de elev.
Printre problemele pe care le-am întîlnit în realizarea IAC aş evidenţia următoarele:
- dotarea insuficientă cu echipament, nu putem vorbi despre o instruire eficientă fără realizarea principiului “un elev – un calculator”;
- profesorul este doar un realizator al ideilor străine, dar ar trebuie sa aibă şi cunoştinţe de informatică pentru a înţelege procesul de creare a lecţiilor;
- profesorii care realizează IAC nu sunt motivaţi material, cu toate că acest lucru prevede un efort suplimentar;
- în scoală nu este un coordinator (ar fi bine să fie un director adjunct pentru informatizare) al realizării IAC.
Biologia, prof. Gheciu Zinaida, grad didactic superior:
“Orice modalitate uniformă de predare
este evident, nesatisfăcătoare, de vreme ce
fiecare elev este atît de diferit.”
(Haward Garder)
Se zice că orice schimbare este pozitivă. M-am convins de aceasta pe parcursul celor 33 de ani de activitate pedagogică, în care am pledat perm
anent pentru acele schimbări din învăţămînt care favorizau succesul şcolar.
Pe parcursul a mulţi ani am studiat şi am folosit în practica mea multitudinea de metode tradiţionale şi activ participative în predarea disciplinii biologia, dar pe zi ce trecea simţeam mai mult şi mai mult necesitatea de a introduce ceva nou în această disciplină, adică era necesară o schimbare.
Şcoala posedă capacitatea de a se autoperfecţiona în cazul existenţei unor condiţii pozitive. Condiţiile interne din Liceul Teoretic “Mihail Sadoveanu” din Călăraşi favorizează autoperfecţionarea, schimbarea prin fapul că dispune de un Centru de Calculatoare în care funcţionează 20 calculatoare şi un server Software educaţional conectat la Internet. Această condiţie şi m-a făcut să iau decizia de a folosi instruirea asistată de calculator la lecţiile de biologie.
Printre caracteristicile instruirii programate şi asistate de calculator se pot menţiona:
- Asigură unitatea organică între funcţiile de comunicare, stocare şi control determinînd ameliorarea învăţării prin manifestarea fenomenului de feedback.
- Sporeşte ritmul învăţării şi reduc timpul de studiu, după unele aprecieri cu 30 – 50 % faţă de sistemul tradiţional de învăţare.
- Scuteşte profesorul de o serie de acte didactice de rutină pe care le poate îndeplini cu succes calculatorul, cum ar fi unele acţiuni de predare, repetare sau evaluare, oferindu-i posibilitatea să-şi concentreze eforturile şi timpul pentru perfecţionarea conţinuturilor prin documentele de investigaţie ştiinţifică, pentru ameliorarea strategiilor de învăţare.
- Instruirea programată şi asistată de calculator necesită îmbinarea studiului prin intermediul manualului sau calculatorului cu lectura altor materiale bibliografice şi cu experimentul, menţinînd rolul suplu al relaţiei elev-profesor.
Învăţămîntul asistat de calculator necesită dotarea cu cele mai moderne calculatoare, căci ele vor deveni unelte eficace indispensabile pentru obţinerea performanţelor în învăţare, în muncă intelectuală şi profesională.
Învăţămîntul asistat de calculator ne ajută să învăţăm, să gîndim mai bine, să ne însuşim metodele de creativitate.
Modernizarea şi perfecţionarea învăţămîntului şi a tehnologiei didactice constituie o necesitate obiectivă a tuturor cadrelor didactice.
Ce-i drept, noi, profesorii Liceului Teoretic “Mihail Sadoveanu”, printre care şi eu, profesor de biologie, sîntem începători în implementarea unor asemenea tehnologii, dar necesitatea internă de a încerca nişte schimbări m-a făcut să încep implementarea lor în anul de învăţămînt 2006-2007.
Totul ce e nou, la început se tratează cu o oarecare incredibilitate. Aşa s-a întîmplat şi cu mine şi cu elevii mei, ca mai apoi, chiar după primele lecţii să obţin o încredere în aceste tehnologii, iar elevii vin la asemenea lecţii cu un mare interes. Ei devin mai cointeresaţi faţă de disciplina biologia.
La asemenea ore elevul rămîne pe parcursul lecţiei faţă în faţă cu calculatorul, cu sarcina pusă, care îi cere atenţie pentru a putea realiza sarcina propusă.
El, elevul, nu poate pierde timpul pentru alte ocupaţii, deoarece sarcina de pe monitorul calculatorului cere realizare, cere răspuns. La orele cu instruirea asistată de calculator creşte calitatea instruirii, eficienţa învăţării inovatoare.
Despre primele mele reuşite în predarea biologiei cu implementarea SOFT-urilor educaţionale din Programul AEL am scris în două mici articole la ziarul “Făclia” din 11.11.2006 şi 16.12.2006.
La 09.12.2006 la Centrul de instruire asistată de calculator din L.T. “Mihail Sadoveanu”, Călăraşi, eu, în calitate de conducător al Secţiei Metodice a profesorilor de biologie am organizat Şedinţa metodică unde profesorii de biologie din liceele raionului au fost în calitate de “elevi” la o oră de biologie organizată în baza pachetului de lecţie din SOFT-urile educaţionale. Profesorii au rămas mult satisfăcuţi de organizarea lecţiilor în baza acestor tehnologii.
Pe data de 08.01.2007 şi 16.01.2007 au fost secvenţe din lecţia de biologie cu subiectul “Bacterii şi alge” la programul “Şcoala: realitate şi perspectivă” de la televiziunea naţională.
Elevii au păreri diverse despre programul AEL la lecţiile de biologie.
Propun unele păreri ale elevilor:
1. Am conştientizat adevărata valoare a informaţiei. Nu se compară imaginile văzute în carte cu cele văzute la monitor. În mai scurt timp putem reţine mai mulă informaţie. În general orele petrecute la AEL sunt mai interesante şi mai atrăgătoare (culorile, imaginile sunt de nedescris). Însă ceva este şi negativ.
2. După părerea mea, lecţiile de biologie în AEL sunt bine structurate, sunt reuşite, aduc un flux de informaţie ce nu este mereu prezent în manual. Animaţiile ne ajută să facem anumite comparaţii. Ar fi bine ca fiecare lecţie de biologie să fie structurată în AEL.
3. La biologie, programul AEL ne oferă posibilitatea să analizăm evolutiv nişte fenomene din interiorul organismului nostru, imaginile ilustrate provoacă imaginaţia astfel facilitîndu-se înţelegerea temei.
4. Orele studiate în AEL la biologie sunt un ajutor elevului în cunoaşterea eficientă şi mai detaliată a materiei. Însă, fără de profesor nu am putea primi răspunsuri la unele întrebări la care calculatorul nu ne poate răspunde. Uneori ordinea de afişare a informaţiei este încurcată sau se afişează în timp îndelungat. AEL este bun, însă mai calitativă ar fi o lecţie combinată, adică experimente la calculator şi profesorul care este ghidul cel mai bun în lumea cunoaşterii.
5. În AEL putem observa reacţiile şi transformările la nivel de celulă, pe care, cu ochiul liber nu le putem observa. Astfel ne creăm o imagine mai vastă, înţelegînd mai bine informaţia. Modificînd unii parametri, observăm unele reacţii de moment ale organismului în timp foarte scurt. AEL-ul este un mod de învăţare mai eficient.
Fizica, prof. Gavriliţă Elena, grad didactic superior:
Fizica a stat de la început în atenţia autorilor instruirii programate, fapt explicabil prin gradul înalt de matematizare, sistematizare şi algoritmizare al acestei materii şcolare, dar şi prin existenţa a numeroase culegeri de probleme şi întrebări, din care se puteau inspira cu succes virtualii programatori.
Sub presiunea dezvoltării accelerate a ştiinţei şi tehnicii, ca şi a competiţiei economice cît mai strînse, societatea contemporană solicită ,din partea sistemului de învăţămînt o eficienţă mereu sporită, astfel ca specialiştii de nivel mediu şi superior să poată fi uşor integraţi în economia dinamică, ce necesită adaptarea rapidă şi fără eforturi majore la noi profesii sau locuri de muncă. Acestei comenzi sociale, învăţămîntul îi răspunde prin adecvarea tot mai înaltă a acţiunilor didactice la scopurile şi obiectivele ştiinţific stabilite, prin elaborarea a noi metode şi prin asimilarea a noi mijloace, capabile să mărească randamentul şcolar, permiţînd elevilor să-şi însuşească sistemul cerut de cunoştinţe şi tehnici de aplicare a acestora în condiţii cît mai variate.
Problemele puse în faţa liceului de către explozia informaţională se pare că pot fi soluţionate chiar prin IAC. Fără a se căuta instruirea strict numai cu calculatorul, implementarea acestuia în învăţămînt modifică rolul profesorului în procesul de învăţămînt. Nefiind o metodă trecătoare, întrodusă sub influenţa unor interese străine învăţămîntului, sau sub cea a reclamei producătorilor de echipamente informatice, IAC se devedeşte o necesitate a viitorului imediat, care, ca orice schimbare majoră, are multe obstacole de depăşit: necesitatea unor fonduri apreciabile, reorganizarea structurală şi conceptuală a întregului sistem de învăţămînt, rezistenţa unor cadre didactice care nu se adaptează la noile cerinţe, nesiguranţa efectelor pe termen lung.
Există şi o limitare principială a posibilităţilor în IAC, ce nu poate fi depăşită decît prin menţinerea unui rol important al profesorului în achiziţia, prelucrarea şi utilizarea informaţiilor, în acţiunea de formare a deprinderilor şi abilităţilor practice(de laborator, în rezolvarea problemelor). Se recunoaşte existenţa limitelor inteligenţei artificiale, datorate caracterului complex al limbajului natural, cu încărcătură metaforică şi contextuală (care la comunicarea orală este însoţită şi de gestică, ton etc.) şi care nu se poate prelua integral de calculator.
Utilizarea calculatorului în învăţarea şcolară a fizicii a obţinut deja succese, atît prin specificul acestei materii care se pretează la structurare şi algoritmizare, cît şi datorită nivelului de pregătire informatică al profesorilor.
La fizică se utilizează calculatorul în următoarele situaţii:
- Ca tablă electronică, pentru prezentarea graficelor, a desenelor, cu animare pentru evidenţierea soluţiei formelor;
- Pentru comunicarea de informaţii, prin extensia de memorie dată de unitatea de disc sau dischetă;
- Ca mijloc de cercetare, prin urmărirea evoluţiei unor funcţii la modificarea parametrilor, a cîmpului electric sau magnetic etc.;
- Pentru rezolvarea de probleme, unde se pot da schiţe ale sistemului fizic din diverse sisteme de referinţă şi la diferite momente;
- Pentru recapitularea-fixarea unui material mai amplu, cu posibilitatea reorganizării informaţiilor după noi criterii;
- Pentru verificarea rezultatelor, cu insistare pe deprinderile şi abilităţile de aplicare a cunoştinţelor, ca şi pe aspectele de bază;
- Pentru jocuri, care să dezvolte gîndirea strategică.
Avantajele calculatorului ca tablă şcolară faţă de desenul animat rezidă în caracterul interactiv al sistemului informatic, ce permite modificări de grafică, rearanjări după diferite criterii, se pot reda fazele proceselor, se scot în evidenţă zonele de interes cu caractere diferite de scriere, prin modificări de culoare, cu flashuri etc., toate acestea cu multiple calităţi pedagogice.
Calculatorul permite modelarea unor fenomene fizice cu durata reală foarte mare sau foarte rapide, sau care au loc în condiţii dificil de realizat; el se dovedeşte foarte indicat în exploatarea unui model în care anumite elemente sînt parametrii variabili, caz în care se ilustrează influenţa intrinsecă a acestora. Deşi calculatorul poate simula eficient experimente, el nu se substituie lucrărilor de laborator, deoarece numai în laborator elevii manevrează obiecte şi îşi formează deprinderile corespunzătoare, manevrarea imaginilor pe display servind doar la înţelegerea mai corectă a unor elemente ale realităţii fizice.
Marele avantaj al calculatorului la fizică este o prelucrare statistică rapidă şi după criterii diferite a diverselor rezultate şi date care intervin în experimente sau probleme; accesul rapid la date şi reordonarea lor sintetică după diverse necesităţi, ca şi suprapunerea unor efecte, prezentarea simultană a situaţiei fizice din sistemul de referinţă al laboratorului sau din cel al centrului de masă al sistemului fizic analizat, suplimentarea informaţiei cu detalii la cerere, actualizarea rapidă a unor date cu ilustrări necesare etc. constituie o gamă largă de facilităţi cu mare încărcătură didactică, ce situează calculatorul pe primul loc printre mijloacele de învăţămînt la fizică.
Softul didactic mai are în vedere şi organizarea ofertei de informaţii în corelare cu etapele lecţiei, etape ce reflectă fazele proceselor care intervin în învăţare. În acest scop se are în atenţie crearea motivaţiei elevului prin formulări ca: „dacă îţi vei însuşi secvenţa…. vei şti să rezolvi…, vei putea să concepi…, vei putea să recunoşti…” etc. Se atrage atenţia elevului asupra fondului de cunoştinţe necesar pentru însuşirea lecţiei noi: „ca să înţelegi… este necesar să rezolvi…, să compari…, să identifici…”. Se indică expres şi care sînt noile cunoştinţe, deprinderi, priceperi, pe care trebuie să le însuşească în etapa dată: „deduceţi…, reţineţi…, selectaţi…,determinaţi în ce condiţii…”. După parcurgerea acestor etape, programul propune o recapitulare şi sistematizare a noilor achiziţii, o structurare şi includere a lor în sistemul anterior de cunoştinţe, după care se oferă un test de verificare; în raport cu rezultatele testului se propun informaţii suplimentare şi noi întrebări sau se indică nota la test.
Pentru rezolvarea competentă a problemelor ce ţin de IAC:
- să se caute soluţii în direcţia conceperii unui echipament adecvat, asociat cu programele şcolare, corelarea strictă a programelor de instruire programată cu cea a învăţămîntului tradiţional, în care va fi încorporată;
- modul de includere a secvenţelor computerizate printre cele de învăţare clasică;
- locul profesorului şi al elevului în această formă de desfăşurare a procesului de învăţămînt;
- readaptarea întregului sistem la condiţiile solicitate de IAC;
- crearea condiţiilor de activitate(cîte un elev la calculator, pentru a evalua lucrul independent);
- motivarea profesorului material(cînd se propune proiectul, numaidecît să se arate şi gradul de remunerare a celor ce îl vor executa , „profesorul nu trebuie să fie tot timpul voluntar”).
În concluzie, pot afirma că IAC conferă învăţămîntului tradiţional o nouă dimensiune, ce promite creşterea substanţială a randamentului învăţării şcolare, oferind astfel o soluţie realizabilă şi realistă problemei cu care se confruntă învăţămîntul contemporan, care se adaptează tot mai greu cerinţelor sociale în dinamica accelerată, impulsionată de ritmul actual al înnoirilor tehnico-ştiinţifice.
În atingerea obiectivelor fixate în curriculumul şcolar un rol important îl are integrarea tehnologiei informaţiei şi a comunicaţiilor în procesul didactic. Introducerea calculatorului în activitatea de învăţare poate duce la creşterea calităţii învăţării şi la reducerea timpului de învăţare. Auto-instruirea, învăţarea angajată capătă o pondere din ce în ce mai mare, profesorii devin ghizi, consilieri, chiar componenţi ai unor echipe create cu scopul investigării unei situaţii.
Materialele prezentate nu îngrădesc libertatea profesorului de a alege sau a organiza activităţile de învăţare adecvate atingerii obiectivelor obligatorii propuse. Profesorul are libertatea de a repartiza conţinuturile în orele alocate prin planul de învăţământ după cum consideră necesar, de a stabili ordinea parcurgerii temelor, iar în funcţie de nivelul clasei, acesta poate dezvolta anumite extinderi la temele obligatorii.
Avantajele instruirii asistate de calculator:
1. la fiecare temă elevul este informat despre ceea ce învaţă fapt care duce la sporirea motivaţiei şi la favoriza învăţării;
2. sunt folosite posibilităţile oferite de calculator pentru captarea atenţiei;
3. se reactualizează cunoştinţele predate anterior pentru a asigura continuitatea logică a învăţării;
4. la evaluarea prin teste itemii sunt distribuiţi de către calculator în ordine discretă, ceea ce face evaluarea mai eficientă „lipseşte copierea”;
5. lucrul se realizează în ritm propriu;
6. creşte caracterul obiectiv al aprecierii;
7. are loc diminuarea erorilor de apreciere datorate stresului sau oboselii examinatorului;
8. are loc diminuarea stărilor emoţionale ale elevului, a timidităţii sau a emotivităţii;
9. se reactualizează cunoştinţele predate anterior pentru a asigura continuitatea logică a învăţării;
10. materialul de învăţat este introdus în succesiunea: prezentarea informaţiilor şi procedeelor de lucru, exemple de sarcini rezolvate, sarcini de lucru pentru elev;
11. calculatorul reacţionează la fiecare răspuns al elevului;
12. fiecare temă abordată este compusă dintr-un ansamblu de unităţi de interacţiune, graţie cărora activitatea elevului poate fi monitorizată.
Dezavantajele instruirii asistate de calculator:
1. reduce capacitatea de exprimare verbală prin pierderea obişnuinţei discuţiilor, a argumentării şi contraargumentării;
2. dacă soft-urile nu sunt suficient de interactive atunci accentul cade pe memorie;
3. absenţa competiţiei între elevi;
4. nivelul slab al utilizării tehnologiilor informaţionale îl pun pe profesor în situaţii de problemă;
5. necesitatea unei administrări profesionale a resurselor utilizate.
Chimia, prof. Gandrabur Aliona, grad didactic unu:
Utilizarea softurilor educaţionale la chimie în L.T. „M. Sadoveanu” din o. Călăraşi a fost iniţiată de „Proiectul prezidenţial SALT de implimentare a tehnologiilor informaţionale şi comunicaţionale în sistemul de învăţămînt pentru anii 2004-2005″ desfăşurat sub auspiciile Ministerul Educaţiei şi Tineretului. Pilotarea softurilor educaţionale a dezvăluit mai multe aspecte de realizare ale unei instruiri eficiente asistate de computer şi a servit drept motivare pentru dezvoltarea abilităţilor profesorilor de utilizare a TIC în procesul de instruire. Consecinţă a faptului a constituit crearea şi aplicarea la orele de chimie a softurilor personale. La momentul actual la lecţiile de chimie se utilizează următoarele programe de instruire:
1. Softurile educaţionale realizate de cercetătorii de la SIVECO Romania, propuse în pachetul de echipamente software, în cadrul pilotării softurilor.
2. Softurile educaţionale distribuite pe Wold Wide Web (WEB) ale cercetătorilor din Republica Moldova.
3. Softurile personale de predare-învăţare, care conţin materiale disponibile (scheme, diagrame, informaţii, experienţe video, etc.) (Power Point)
4. Softurile personale de evaluare realizate în baza aplicaţiei AeL.
Softurile educaţionale propuse pentru pilotare la chimie reprezintă programe de predare-învăţare elaborate conform cerinţelor în vigoare, conţin imagini şi animaţii calitative, conţinutul este prezentat elevant şi creativ. Instruirea este corelată cu un şir de metode formative de învăţare dintre care în mod deosebit pot accentua: simulările fenomenelor fizice şi chimice, realizarea experienţelor chimice, rezolvarea problemelor, evaluarea prin teste. Softurile personale sunt intuite de profesor, şi elaborate conform cerinţelor didacticii disciplinei şi a psihologilor contemporani. Utilizarea softurilor educaţionale în procesul de studiu al chimiei prezintă multe avantaje, şi anume:
1. Oferă modalităţi de organizare a procesului instructiv-educativ modern şi eficient.
2. Stimulează interesul faţă de nou, motivează învăţarea prin exemplificarea conţinuturilor studiate la chimie cu imagini ale obiectelor legate cu viaţa cotidiană, a experienţelor chimice video, a secvenţelor din emisiunile TV cu conţinut contiguu cu chimia, etc.;
3. Oferă posibilitatea simulării fenomenelor fizice şi chimice, utilizarea unor imagini animate şi dinamice, facilitînd învăţarea conţinuturilor curriculare la chimie;
4. Permite realizarea unui şir de operaţii didactice foarte importante care ţin de evaluare,oferă posibilitatea chestionării celui ce învaţă pentru identificarea lacunelor în procesul de învăţare a noului conţinut şi de evaluare a cunoştinţelor, excluzînd copierea, apreciind obiectiv cunoştinţele, păstrînd evidenţa evoluţiei fiecărui elev;
5. Permit integrarea cunoştinţelor, prin realizarea proiectelor individuale ale elevilor.
6. Individualizează instruirea atît la nivelul elevului, cît şi al profesorului.
Utilizarea softurilor la chimie are şi unele dezavantaje, de exemplu:
1. Utilizarea softurilor în sala de computere este incompatibilă cu experimentul chimic real;
2. Softurile limitează posibilităţile de evaluare a cunoştinţelor de chimie, prin reducerea tipurilor de itemi utilizaţi.
3. Lipsa de mijloace de instruire necesare pentru utilizarea softurilor limitează modul de organizare eficientă a lecţiilor.
Din toate cele relatate putem conchide:
1. Utilizarea softurilor educaţionale în procesul de studiu al chimiei este un proces viabil, care permite realizarea învăţării eficiente a conţinuturilor curriculare.
2. Utilizarea softurilor educaţionale, trebuie corelată cu metodele tradiţionale şi activ participative, pentru a evita consecinţele psihologice ale instruirii diferenţiate.
3. Strategiile de predare-învăţare a conţinuturilor de chimie, prin intermediul softurilor educaţionale, necesită un studiu detailat efectuat de toţi profesorii din R. Moldova.
Propuneri:
Sigur – factorul principal al oricărei reforme educaţionale ramîne a fi cadrul didactic şi managerial, care indiferent de nivel trebuie să reprezinte model uman de civism, model valoric şi valorizator la nivelul comunităţii, la nivelul microgrupului şcolar şi în diadele educator – educat, manager – subaltern.
Ce ne face să venim cu următoarele propuneri:
La nivel de cadru didactic şi managerial:
A motiva atît moral cît şi material cadrul didactic şi managerial pentru a implementa cu succes TIC, în scopul atingerii unui calitativ nivel nou al actului educaţional;
Cadrului didactic să i se creeze condiţii adecvate pentru pregătirea eficientă de orele asistate de calculator (cabinetul metodic al şcolii, facilităţi în procurarea calculatorului personal, facilităţi în conectarea la serviciul INTERNET).
La nivel de direcţie de învăţămînt şi minister:
A propune un set larg de materiale, care ar putea fi accesate de profesor pentru pregătirea de ore, aceasta bază de date ar putea fi creată cu concursul savanţilor din domeniu şi a cadrelor didactice – practicieni prin concurs (un mecanism asemănător cu cel aplicat la scrierea manualelor şi a altor materiale curriculare)
A institui funcţia de director adjunct pentru implementarea TIC – persoană extrem de importantă în managementul (planificarea şi evaluarea orelor cu utilizarea TIC, formarea bazei de date a instituţiei, inclusiv paşaportizarea, datele candidaţilor la bac. etc.), formarea continuă a cadrelor didactice, dotarea cu echipament performant şi utilizarea lui corectă etc.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu